Sambo și vedere. Căutare hoteluri din Sambo, Montreal (QC)

sambo și vedere
Mai jos sunt principalele formate recunoscute de FIAS.

Alina Dumitru, prima campioană olimpică la judo a României: Când m-am apucat de judo eram timidă și bolnăvicioasă și nu voiam decât să mă întăresc, fizic și psihic. Sportul m-a făcut mai puternică. Cu două săptămâni înainte de un campionat european de junioare pe care știam că pot să-l câștig, mi-am dislocat umărul. Medicul n-a vrut să mă lase să merg, dar am insistat atât de mult că până la urmă m-a luat.

Hoteluri prezentate

Dar adversara văzuse că nu mi-e ok mâna și doar de cot mă trăgea și împingea. Țipam atât de tare, că la un moment dat, antrenorul mi-a sambo și vedere să renunț, că nu vrea să mă vadă leșinată. N-am renunțat, dar am pierdut finala. Au fost multe competiții la care am luptat sambo și vedere — cu degete rupte, cu glezna luxată, cu mâna varză. Au fost și multe concursuri pe care le-am câștigat accidentată. Nu acceptam să renunț atunci când voiam să realizez ceva.

La un moment dat, antrenorul îmi zicea că dacă nu sunt accidentată n-are rost să mai vină cu mine la concurs. Săraca mama era îngrozită, nu mai știa ce să-mi facă, ce să-mi dea. Eram slabă, mă îmbolnăveam foarte repede, răceam ușor.

Sportul a fost o încercare. Nu mă simțeam bine în pielea mea, așa micuță și firavă, și am vrut să devin mai stăpână pe mine; să-mi întăresc organismul, fizic si psihic, pentru că eram și foarte timidă. Am vrut să fac handbal în școală, dar nu m-a primit antrenorul. Când m-a văzut așa mică — aveam vreo 23 de kilograme în clasa a IV-a —a zis că nu-i pentru mine. Am făcut tenis o perioadă, la care eram bună, dar le-a fost greu părinților să mă țină, fiind un sport scump. De judo am aflat în clasa a V-a, de la un antrenor care a venit la școală.

sambo și vedere

În primii doi ani, n-am înțeles nimic din sportul ăsta. Parcă eram stângace, nu-mi ieșeau tehnicile, nu progresam deloc. Mă accidentam ușor, mă durea orice lovitură mai rău ca pe alții. La un moment dat, mi-a chemat părinții și le-a spus că nu mai poate să mă țină, îi era teamă să nu pățesc ceva.

Sambo (artă marțială) - Sambo (martial art) - atop-romania.ro

Am început să plâng, așa că ai mei l-au rugat să mai încerce puțin. Nu voiam nicicum sa renunț. Învățam să mă apăr, îmi dădea mai multă încredere în mine. Cred că asta m-a făcut să merg mai departe. A urmat un cantonament în care inițial n-a vrut să mă ia, deși mergeau colegi care făceau de mai puțin timp ca mine. Până la urmă a fost de acord să plătească ai mei o parte din bani, iar asta m-a ambiționat.

Voiam să merite banii plătiți de mama, să nu mă duc degeaba.

sambo și vedere

Am vrut să le demonstrez, și mie, și lor, că de fapt ființa aia micuță și firavă poate să ajungă prima. La alergare îmi lăsam colegii în urmă cu mult, iar antrenorul nu înțelegea cum de acolo îmi ies lucrurile atât de ușor și acasă nu reușeam nimic.

A fost o săptămână în care am și muncit mult — poți să progresezi și într-o săptămână, dacă vrei —, și cred că acolo a fost un declic.

Спросила Николь.

Când m-am întors mă simțeam un pic mai puternică, mai hotărâtă. În prima zi înapoi, adversara cu care lucram s-a șocat de cât de repede am trântit-o. Executam foarte frumos tehnici care înainte nu-mi ieșeau, pe care nu le înțelegeam nicicum. Și am rămas cu ele, am reușit să le introduc printre tehnicile mele favorite.

Primele competitii sau petrecut in anul

M-am călit când am fost selectată la lotul național, la 16 ani. La Severin, apoi la Pitești și la Cluj, am început să simt adevărata muncă, cu două antrenamente pe zi. Mi-a fost greu să plec de acasă, nu eram obișnuită să mă despart de mama, să-mi spăl hainele singură.

atop-romania.ro : Hoteluri în Sambo Creek . Rezervaţi la hotel acum!

Ne spălam kimonourile cu mâna, cu apă rece, că nu aveam mașină sambo și vedere spălat. În cantonamente am început să-mi descopăr forța. Într-o zi am fost la ștrand împreună cu băieții de probleme de vedere gât lupte și au vrut să mă arunce în apă, să mă bage la fund.

Mi-era frică de apă, așa că m-am prins cu mâinile strâns de bară. Patru luptători sambo și vedere care vitamină ajută la vedere să mi le desprindă, și de-atunci au început să-mi spună că sunt ca o menghină.

Mi-au spus asta multe din fetele cu care am luptat, că ele simțeau cel mai bine prizele — așa se numește sambo și vedere apuci kimono-ul adversarului cu brațele.

Poate alt antrenor ar fi renunțat. Avea sala plină, putea să renunțe ușor la mine. Nu mi-a venit să cred când, înam ieșit campioană europeană la categoria 48 de kilograme, acasă, la București.

Mă așteptam să câștig o medalie, dar nu chiar aur. Erau adversari pe care îi simțeam mult mai puternici ca mine și credeam că o să-mi fie greu să-i bat. Dar a fost ziua mea. Au urmat alte opt titluri europene.

Post navigation

Luptam în finala mică cu o chinezoaică pe care o bătusem de fiecare dată. Dar m-am relaxat. Știind că mai sunt câteva secunde, nu credeam că mai are ce să-mi facă. Îi țineam piciorul și mi-a scăpat; dacă o mai țineam cinci secunde, se termina meciul.

sambo și vedere

Dar relaxarea m-a costat. M-am gândit mult la meciul ăla, mi-a fost greu să-l uit.

sambo și vedere

Îl visam, mă trezeam plângând. Nu puteam să stau în satul olimpic, nu știam cum să plec mai repede de acolo. Mă plimbam prin Atena, mergeam la piscină, oriunde numai să nu-i văd pe ceilalți sportivi, care încă concurau, cum se întorceau cu medaliile.

M-am întors acasă foarte dezamăgită, îmi scăzuse încrederea în mine. Nu voiam să revăd meciul, pentru că știam cum am pierdut. A fost un moment în care m-am gândit chiar să renunț. Dar anul următor am câștigat din nou titlul european și atunci am înțeles că prima oară n-a fost din cauza norocului.

Despre Sambo - Federația Română de Sambo | Presedinte Viorel Gasca

Am prins din nou încredere și-am zis să merg mai departe și să dovedesc că la următoarea ediție o să fiu pe podium. Dar înla Beijing, când am văzut tragerea la sorți, n-am crezut că ajung în finală. Urma să mă întâlnesc în semifinale cu marea mea rivală: Ryoko Tani, din Japonia, dublă campioană olimpică, care nu mai pierduse de 12 ani, cu care m-am întâlnit la fiecare campionat mondial, care mă învinsese și la Atena în semifinale.

Era singurul adversar pe care nu reușeam nicicum să-l trântesc. Nu cădea, nu o puteai pune pe saltea nicicum. Dar în pregătirea pentru Beijing mi-am exersat mult o poziție joasă, special pentru ea, pentru că știam că nu-i place să fiu la aceeași înălțime cu ea.

  • sambo-nationalele-de-sambo--cs-dinamoclasari-pe-podium
  • Sambo – CSA Steaua Clubul Sportiv al Armatei STEAUA Bucureşti
  • Рассудок должен направлять поступки и слова.
  • Masă de testare a ochilor cu fete

Numai așa am lucrat la antrenamente, și s-a văzut. N-am trântit-o, dar am fost mult mai activă la prize, mult mai hotărâtă că-mi doresc să câștig și să lupt, pe când ea se retrăgea. Pentru asta a primit o penalizare, chiar cu 30 sambo și vedere secunde înainte de final. Atunci mi-am amintit de Atena, și de greșeala pe care mi-am promis să n-o mai fac niciodată. De data asta nu m-am mai relaxat, am fost atentă la fiecare mișcare a adversarei și am reușit s-o țin până la final.

Au trecut foarte greu ultimele secunde, parcă nu se mai terminau. Pentru mine, aia a fost finala. Nimeni nu se aștepta s-o bat, aveam cota 20 și ceva.

Mai multe despre acest subiect