Patogeneza afectării vizuale

Leziunile debutează la nivel temporal şi treptat ajung să afecteze întreaga regiune perifoveala. Lipsa de transparență a retinei în regiunea perifoveală este un semn care marchează faza incipientă a bolii. Această lipsă de transparență se accentuează progresiv; totodată încep să apară dilatări ale capilarelor parafoveale. Spre deosebire de telangiectazia maculară de tip 1, în telangiectazia maculară de tip 2, exudatele dure retiniente nu apar decât în prezenţa neovascularizatiei.

Migrenă cu aură: care este diferența față de alte tipuri de boală

Un alt semn care poate fi văzut pe parcursul bolii este prezența de depozite cristaline la nivelul membranei limitante interne a retinei; ele pot fi prezente în oricare stadiu al bolii. În telangiectazia maculară de tip 2 sunt dilatate nu doar capilarele, dar şi venulele.

vă poate deteriora vederea din cauza alergării restaurarea vederii va

În mod normal, pe măsură ce vasele converg spre fovee, îşi micşorează diametrul însă în telangiectazie maculară ele devin din ce în mai dilatate şi patrund in unghi drept în straturile mai profunde ale retinei.

Pe lângă venulele dilatate se observă şi hiperplazia stratului pigmentar retinian.

antrenament pentru îmbunătățirea vederii dacă viziunea, atunci ochii văd bine

Un alt semn întâlnit în telangiectazia maculară perifoveala este prezenţa unui punct galben la miopie călărie foveei, expresia unei acumulări de lipofuscina la nivelul stratului celulelor pigmentare. Tot la nivelul foveei mai pot fi observate orificii lamelare; se pare că aceste orificii sunt asociate cu degenerarea şi atrofia neurosenzorială; atrofia stratului celulelor fotoreceptoare indică un stadiu avansat al bolii.

Neovascularizația, des întâlnită în telangiectazia maculară perifoveala, este de cele mai multe ori localizată la nivel temporal şi este precedată de apariţia venulelor în unghi drept şi de hiperplazia pigmentului retinian. De asemenea, mai pot apărea exudate retiniene dure, edem intraretinian, hemoragie subretiniană sau intraretiniană.

Angiografia cu fluoresceină în fazele precoce: capilare dilatate telangiectazii localizate temporal faţă de foveea in fazele tardive: hiperfluorescență difuză Angiografia cu fluoresceină este una din investigaţiile esenţiale în diagnosticul telangiectaziei maculare perifoveale, alături de tomografia in coerență optică.

Capilarele dilatate vizualizate cu ajutorul angiografiei cu fluoresceină reprezintă cel mai caracteristic semn în telangiectazia maculară de tip 2. Iniţial, capilarele dilatate sunt observate doar la nivel temporal faţă de foveeapoi la nivelul întregii regiuni parafoveolare.

exerciții pentru relaxarea ochilor și întărirea vederii descărcați cărți oftalmologie

Tomografia în coerență optică OCT- optical coherence tomography Tomografia în coerență optică relevă: anomalii în stratul celulelor fotoreceptoare cavitați hiporefractive în straturile externe sau interne ale retinei atrofie retiniană în stadii avansate Tomografia optică oferă informaţii preţioase atât în ceea ce priveşte diagnosticul cât şi în ceea ce priveşte prognosticul acestei boli.

Cel mai precoce semn este accentuarea depresiunii foveei la nivel temporal, ceea ce duce la o asimetrie între jumătatea nazală şi jumătatea temporală. De reţinut că focarele de hiperplazie a patogeneza afectării vizuale retinian apar ca leziuni intraretiniene hiperrefractive. Tomografia in coerență optică permite depistarea unor semne precoce înaintea apariţiei semnelor vizualizate prin angiografia cu fluoresceină patogeneza afectării vizuale.

Stadializarea bolii Stadializarea clinică a telangiectaziei maculare de tip 2 după Gass şi Blodi Stadiul 1: fără modificări vizibile la biomicroscop, fără sau minime capilare dilatate, uşoară colorare a retinei externe perifoveale Stadiul 2: uşoară modificare a retinei perifoveale, fără sau minime capilare dilatate vizibile la biomicroscop, capilare dilatate la nivelul temporal Stadiul 3: una sau mai multe venule dilatate la nivel temporal Stadiul 4: hiperplazia pigmentului retinian, venule în unghi drept Stadiul 5: patogeneza afectării vizuale subretiniană, de regulă în apropierea migrării patogeneza afectării vizuale intraretinian Diagnosticul diferenţial ocluzia de venă centrală a retinei retinopatia de iradiere degenerescența maculară legată de vârstă Telangiectazia capilară retiniană poate fi cauzată şi de afecţiuni vasculare inflamatorii sau de ocluzii ale vaselor retiniene.

Totuşi există câteva caracteristici care deosebeşte telangiectazia maculară de tip 2 de celelalte cauze de capilare retiniene dilatate. În ocluzia de venă centrală a retinei, de exemplu, sau o ramură a venei centrale a retinei, apar dilatări capilare segmentare iar aceste dilatări pot fi uşor de remarcat pentru că implică o arie de distribuţie distală faţă de încrucişarea arteriolo-venulara.

De asemenea, în retinopatia de iradiere, retină este afectată pe o arie mai mare; în plus apar puncte vătuite şi neovascularizatie retiniana, semne care nu se regăsesc şi în telangiectazia maculară de tip 2. Trebuie reţinut faptul patogeneza afectării vizuale telangiectazia maculară de tip 2 în stadiu neovascular poate fi confundată cu degenerescența maculară legată de vârstă; cele două pot fi diferenţiate cu ajutorul investigaţiilor imagistice.

Tratament Tratamentul pentru stadiile non-proliferative Nu există terapii general acceptate pentru leziunile din telangiectazia maculară de tip 2 stadiile adică cele care nu sunt asociate cu neovascularizatie. Există mai multe studii în curs de desfăşurare, cu diferite terapii cum ar fi agenţii neuroprotectori sau factorii neurotrofici ciliari [3].

este posibilă vindecarea viziunii homeopatiei viziune de imponderabilitate

Fotocoagularea laser sau terapia fotodinamică nu par să amelioreze sau să stabilizeze acuitatea vizuală în stadiile non-neovasculare din telangiectazia maculară de tip 2.

În ceea ce priveşte tratamentul cu agenţii anti-angiogenici, acesta pare să fie la fel de ineficient deşi au fost raporate unele cazuri de ameliorarea funcţională.

oameni cu viziune energetică hipermetropie latină

Injecţiile intravitreene cu triamcinolon acetonid, de asemenea, nu par să aducă niciun beneficiu. Tratamentul stadiului proliferativ În schimb, pentru stadiul neovascular al telangiectaziei maculare de tip 2, există câteva opţiuni: terapia fotodinamică administrare juxtasclerală de anecortav acetat terapia cu inhibitori VEGF Terapia fotodinamică Terapia fotodinamică, ca monoterapie sau ca tratament combinat injecţii intravitreene cu triamcinolon sau ranibizumab poate ameliora acuitatea vizuală a pacienţilor cu telangiectazie maculară tip 2 stadiu proliferativ.

Termoterapia transpupilară Studiile au demonstrat că termoterapia transpupilară poate duce la regresia completă a membranelor neovasculare şi la stabilizarea acuităţii vizuale [7]. Administrare juxtasclerală de anecortav acetat Administrarea juxtasclerală de anecortav acetat 15 mg, administrat la interval de 6 luni reduce leziunile din telangiectazia maculară şi ameliorează şi stabilizează acuitatea vizuală [8].

Terapia cu inhibitori de VEGF bevacizumab Terapia cu inhibitori de VEGF vascular endothelial growth factorprima linie de tratament pentru degenerescența maculară legată de vârstă, s-a dovedit eficace şi în telangiectazia maculară stadiu neovascular patogeneza acestor două boli fiind similară [9]. Îndepărtarea chirurgicală a membranelor neovasculare Îndepărtarea chirurgicală a membranelor neovasculare nu reprezintă o opţiune de tratament pentru pacienţii cu telangiectazie maculară.

Din cauza aderențelor ce există între membranele neovasculare şi vascularizaţia retinei, intervenţia nu poate fi efectuată fără a îndepărta şi porţiuni din reţină [10]. Concluzii Telangiectazia maculară este o boală de etiologie necunoscută care afectează retina centrală şi care se manifestă în principal prin scăderea acuităţii vizuale.

Este o afecţiune diagnosticată tardiv din cauza progresiei lente a bolii; cu toate acestea, există mai multe opţiuni de tratament care pot ameliora şi stabiliza acuitatea vizuală. Reese A. Am J Ophthalmol ; Idiopathic juxtafoveolar retinal telangiectasis.

Update of classification and follow-up study. Ophthalmology ;—46 3. Michael Engelbert, Emily Y. Chew, Lawrence A. Yannuzzi, Macular Telangiectasia, cap. The prevalence of macular telangiectasia type 2 in the Beaver Dam eye study.

Este util să combinați aceste medicamente cu preparate de magneziu, vitamine și plante medicinale. Uneori, comprimatele obișnuite de la cap aspirină, tsitramonadministrate la începutul fazei aura, ajută la stoparea atacurilor de migrenă. Cum altfel puteți trata migrenele cu aura? În timpul bolii lor, multe migrene au reușit să își elaboreze o schemă definită de acțiuni care împiedică dezvoltarea următorului atac în faza aura. Poate fi orice: duș fierbinte sau rece, luând orice medicamente și alte acțiuni.

Am J Ophthalmol ;— Peter Charbel Issa, Mark C. Gillies, Emily Y. LaVail, M. Protection of mouse photoreceptors by survival factors in retinal degenerations. Shukla, D. Eandi, C. Anecortave acetate for the treatment of idiopathic perifoveal telangiectasia: a pilot study.

  • Tabelul oferă oamenilor o vedere
  • 55 de ani cum să-și mențină vederea
  • Telangiectazia maculară

Retina 26, e 9. Mandal, S. Intravitreal bevacizumab Avastin for subretinal neovascularization secondary to type 2A idiopathic juxtafoveal telangiectasia.

  • Viziunea pâlpâie în jurul marginilor
  • Normă de viziune pentru drepturi
  • Migrenă cu aură: care este diferența față de alte tipuri de boală - Anatomie September

Graefes Arch. Davidorf, F. Juxtafoveal telangiectasisa name change? Retina 24, e Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Mai multe despre acest subiect