Dinamica vârstei viziunii

Descifrarea codului vârstei. O nouă viziune despre cum să rămânem tineri

După o analiză probantă a poeziei lui Lucian Blaga, din perspectiva şi cu instrumentarul criticii tematice Poezia lui Lucian Blaga,autorul îşi propune, de data aceasta, o abordare integrală a Operei, într-un studiu monografic de larg orizont interpretativ, având în vedere atât creaţia artistică poezia, dramaturgia, prozacât şi arhitectura conceptuală a sistemului filosofic.

Investigând un bogat şi variat material documentar epistolarul, memorialistica, mărturii ale contemporanilor, comentarii, studii, exegeze etc.

Vasile Dîncu: Cerem demiterea ministrului Educaţiei

În acest sens, ideea abordării creaţiei lui Lucian Blaga, îndeosebi poezia dar şi dramaturgiadin perspectiva unui principiu lăuntric, coerent, dinamic şi ordonator, în regimul prodigios al antinomiilor imaginare, configurează într-un demers critic deopotrivă original şi funcţional. Intenţia declarată a proiectului critic este aceea de a realiza o abordare coerentă, de ansamblu, a operei lui Lucian Blaga, urmărind, în plan sintagmatic, constituirea acesteia pe o anumită dinamică a demersului artistic, iar în plan paradigmatic, pe o dialectică a structurării imaginarului, într-o mitologie poetică distinctă şi în constituirea unui model cultural de excepţie, definibil printr-o sintagmă deja consacrată: Eonul Blaga.

Înainte de a examina universul artistic propriu-zis al operei, sunt stabilite câteva coordonate ale acesteia. Cu Poemele luminii începe epoca liricii moderniste, Blaga situându-se pe un plan reformator, inaugural, în diversitatea de stiluri şi curente din arta europeană a începutului de secol.

Originalitatea incontestabilă a poeziei blagiene, preeminenta ei modernitate, din epoca interbelică atât în ceea ce priveşte mijloacele prozodice şi imagistice, cât mai ales în impunerea unei noi sensibilităţi lirice, de vizionarism faustianau jucat un impact formativ şi catalizator, chiar productiv, în lirica generaţiilor ce s-au succedat.

În istoria verslibristicii româneşti, Blaga rămâne un geniu al ritmurilor inefabile, creaţia dinamica vârstei viziunii artistică fiind sortită, în general, ca şi performanţele gândirii filosofice, să definească, în mod articulat, nu numai o spiritualitate complexă a gândului românesc, ci şi o cosmopee pretutindenară a conştiinţei şi geniului uman. Capitolul Dinamica vârstei viziunii blagiană — onto-poetică modernă a imaginarului stabileşte, pe baza lucrărilor semnate de Marcel Raymond De la Baudelaire la suprarealism, şi  Hugo Friedrich Structura liricii moderne,linia de modernitate pe care se înscrie, dintru început, poezia lui Blaga şi diferenţa ei specifică, în raport cu lirica marilor spirite europene, cu care, în mare parte, a fost contemporan.

Nu va cultiva stilul incongruent, obscur, hermetic, insolit sau gongoric, nici lirica ludică, instrumentalist-mimetică. Deşi se pot face apropieri tematice de unii poeţi ai vremii, viziunea liricului transilvan este diferită. Nefiind străină de freamătul modernităţii literare, poezia lui Blaga se constituie ca ontopoetică a reflexivităţii, bazată pe ideea abstragerii contingenţiale, a dinamica vârstei viziunii, a ideaticului şi transcendenţei, a năzuinţei spre Absolut. Este poezia unei lucidităţi conceptive, ordonatoare, care refuză spontaneitatea şi improvizaţia, desfăşurându-se, de la începuturile ei, după un anumit tip de gândire şi reflecţie poetică, sondând, cu antenele ei hipersensibile, astralitatea misterică a transcendentului.

Scindat în atitudini contradictorii, spiritul poetului trăieşte pretutindeni o lucidă aventură a modernităţii creatoare. Poetul era, oarecum, înzestrat psihic şi predestinat a trăi, cu luciditatea unui raţionalist dialectic, drama modernităţii creatoare — fapt  pus în evidenţă în capitolul Clădirea de sine şi freamătul intrinsec al operei.

Urmărit în anii formării sale intelectuale, graţie scrisorilor păstrate de Cornelia Brediceanu ceea ce nu va fi cazul său!

Relaţia cu Cornelia şi, în mod special, importanţa momentului în biografia sa, relevă profilul unui tânăr ambiţios, dornic de afirmare, care îşi proiectează un ideal de viaţă în perspectiva celebrităţii.

Traducere "împlinirea" în franceză

Sentimentul demoniacului, împărtăşit acum, expressis verbis, de tânărul Blaga, şi decantat într-o creaţie literară cu bătaie mai lungă, este, cum se vede, unul mobilizator, de răzvrătire împotriva convenţiilor frenatorii şi prejudecăţilor de clasă mic-burgheze. Tillich, Das Dämonische, apud L. Blaga, Daimonion, Cluj,p. A gândi în termeni antinomici lumea, viaţa şi cunoaşterea, de la presocratici până la filosofia vederea poate scădea din cauza nervilor şi contemporană, este un mod de a înţelege existenţa, sub spectrul celebrului principiu cusanusian de coincidentia oppositōrum.

Bun cunoscător al filosofiilor vechi, dar şi al epistemologiilor contemporane, Blaga se va simţi şi el, bunăoară, atras de timpuriu, ca şi Eminescu, de metafizica gândirii orientale, de caracterul antinomic al acesteia. Este vorba de acel deja anunţat modus cogitandi specific de structurare a imaginarului pe relaţia sub specie temporis — sub specie absoluti, în general, pe entităţi şi polarităţi de mare impact expresiv.

  • Dar am invatat ca împlinirea mea nu poate veni de la tine.
  • Viziunea - Casa Corpului Didactic Mehedinti

Potrivit acestor diferenţieri, omul real, sau individul cu trupul şi sufletul său, de pildă, poate fi privit ca un «microcosm», dar o operă de artă dinamica vârstei viziunii îndeplineşte condiţiile unui «microcosm». Opera de artă e un «cosmoid».

Există un izomorfism semantic foarte prodigios, în diverse configurări imagistice, în spiritul căruia configurează atâtea ipostazieri metaforice de plan antinomic. Toate polarizările antinomice ale imaginarului sunt puse în evidenţă de o conştiinţă mereu lucidă, în dramatismul ei, obsedată de himerele transcendenţei.

Spirit deschis spre totalitatea şi infinitatea lumii, el era obsedat, ca şi maestrul său, de valoarea instrumentală a metodei; de aceea a manevrat cu măiestrie analogicul şi disociativul: compara ca să salveze identitatea. Structurările antinomice ale imaginarului poetic, care pot fi reduse la unele scheme funcţionale, dau liricii specificitate, individualitate, relief şi originalitate.

Pentru ilustrare, au fost reţinute unele contexte sintagmatice, în care apar aceste perechi dichotomii ghidul oftalmologului, într-un memorabil freamăt al imaginilor care se confruntă, se asociază, se dinamica vârstei viziunii, se completează, se exclud şi se presupun reciproc, se interferează şi se separă, se ciocnesc şi se armonizează, într-un prodigios izomorfism lexical de la nivelul versului la structurarea poeziei în ansamblu.

Este o poezie construită pe acest freamăt lăuntric al imaginarului, într-un izomorfism metaforic structurat pe antinomii, polarizări, dichotomii şi tot felul de contrarietăţi şi percepţii psiho-mentale, — totul definind o matrice inconfundabilă a creativităţii blagiene. În acest context, a fost identificat polisemantismul imagistic al luminii uneori, un pronunţat heliotropismîn relaţia concurenţială cu regimul nocturn. În ceea ce priveşte Poetica tăcerii, s-a insistat pe baza unor texte memorialistice şi documentare, dar şi pe creaţia artistică asupra tăcerii conţinutiste, pline de înţelesuri, coagulând, sub reflectoarele conştiinţei, într-un mit poetic de reverberaţie prescripție pentru îmbunătățirea vederii, ce ţine de metafizica actului de creaţie.

Lucian Blaga. Dinamica antinomiilor imaginare (ed. I, ; ed. II, ) | Zenovie Cârlugea

De asemenea, sunt trecute în revistă şi unele afinităţi elective în contextul epocii, filosofia blagiană dezvoltându-se într-un climat de gândire efervescent şi stimulativ, de fructuoase interferenţe Ştefan Lupaşcu, Mircea Florian, D. Roşca, C. O faţetă importantă a operei o reprezintă dramaturgia, căreia i se dedică un întreg capitol, Paralaxe ale imaginarului dramatic. Pretutindeni sunt puse în evidenţă, în cazul dramaticon-ului blagian, comentându-se piesă cu piesă, atât puternicele dualităţi conflictuale şi polarizări antinomice, cât şi ipostazele stihialului ori acea expresivitate a tragicului, tragicul apărând în dinamica vârstei viziunii lui Blaga ca iluminare, dăruire supremă, redempţiune, consacrând o anumită tipologie simbolică.

Deşi stilizarea textuală a operei dramatice blagiene vizează mai puţin efectele teatralităţii scenice şi mai mult metafora discursului şi simbolica ritualică, teatrul poetic de idei al lui Lucian Blaga impregnat de o poeticitate suficientă sieşi în dinamica vârstei viziunii vizionare ale conflictelor reverberează, la modul amplitudinal, acel fior amestecat de tragedie antică şi dramă modernă Pompiliu Constantinescu.

Deopotrivă memorialistică şi ficţiune, scrierea pune în evidenţă şi unele virtuţi de prozator, epica fiind punctată de un realism magic ori de un fantastic în genul povestirilor voiculesciene. Câteva portrete rămân memorabile, precum acela al tulburătoarei Ana Rareş, în realizarea căruia Blaga pune multă pastă lirică.

În general, personajele mai toate reale apar dinamica vârstei viziunii nume codificate. Dezvăluirea adevăratelor identităţi constituie una din cheile de lectură, prin apel la biografie, epistolar şi mărturisiri, la unele comentarii şi exegeze.

In totalitate, scrierea se constituie drept un memento de reverberaţie istorică, al unei înalte conştiinţe scriitoriceşti, conturând în efigie inegalabilul portret al lui Lucian Blaga, în ipostaza apogeică a dăinuirii sale.

Autorul şi-a făcut din cercetarea operei lui Lucian Blaga o preocupare constantă, ajungând şi la susţinerea unui doctorat care a fructificat cercetările desfăşurate de-a lungul mai multor ani.

dinamica vârstei viziunii viziunea scăzută este cât de mult

De altfel, substanţialul volum publicat recent nu este altceva decât lucrarea de doctorat, cu unele retuşuri, însoţită de un rezumat în engleză şi unul în franceză. Cu un deceniu în urmă, Zenovie Cârlugea a mai publicat o carte despre Blaga Poezia lui Lucian Blagaacum propunându-şi să abordeze toate viziune amestecat astigmatism operei — poezie, proză, teatru, filozofie.

Dacă studiile anterioare au avut în vedere, în general, poezia sau teatrul, filozofia sau estetica, de astă dată ne aflăm în faţa unui proiect deosebit de ambiţios,care a presupus un efort considerabil, desfăşurat pe mai mulţi ani. Ideea unui principiu care ordonează materia operei, indiferent în ce ipostază s-ar înfăţişa, se impunea ca o necesitate.

dinamica vârstei viziunii tratamentul vederii astigmatism miopie

Numai astfel s-ar fi putut conjuga diferite dimensiuni care, în ciuda unor interferenţe, îşi păstrează, cu destulă îndârjire, autonomia. În Cuvânt înainte îşi caracterizează demersul sprijinit pe informaţii din poetică, psihologia imaginarului, psihologia artistică, arhetipologie, estetica mitului ş. De altfel, Blaga însuşi îi oferă argumente pentru o asemenea abordare prin obsesia consemnată a ideii de sistem, nu neapărat ca o suma de idei filozofice, ci ca arhitectură interioară a modului personalităţii de a percepe lumea.

Zenovie Cârlugea consacră un spaţiu mai larg Dialectica structurărilor antinomice, cap. Este evident caracterul fenomenologic al perspectivei în efortul de a depăşi discriptivismul, tematismul, impresionismul ori sentimentalismul hermeneutic. Reperele ideatice pe care le are în vedere autorul dau unitate demersului, care, pe alocuri, riscă să se piardă în detalii mai puţin semnificative sau  într-un mecanism rigorist, generator de idei interesante, dar un totdeauna roditoare.

Dinamica relației dintre migrație și dezvoltare. Perspective asupra cazului Republicii Moldova

Patru ar fi, în esenţă, dimensiunile operei lui Lucian Blaga care creează momente deosebite ale cercetării : imaginarul poetic, imaginarul conceptual, imaginarul dramatic şi imaginarul romanesc. Subcapitolul Cosmopeea poetică — structurări ale imaginarului dă, credemmăsura efortului de depăşire a câtorva locuri comune în interpretarea liricii lui Blaga. Zenovie Cârlugea remarcă polivalenţa funcţiilor luminii, pe care le analizează, făcând dese trimiteri la repere istorico-literare, filozofice şi culturale: cosmogonică, ontologică, gnoseologică şi erotică.

Uneori, însă, în dorinţa de a frunctifica toate sursele consideraţiilor critice, autorul trece la numite limite pe care le presupune o perspectivă modernă asupra relaţiei viaţă-operă, mai ales în cazul poeziei a se vedea, în acest sens, desele raportări la unele accente biografice.

DINÁMICA- 1

Filosofia lui Lucian Blaga cap. Roşca ş. Spaţiul mioritic. Zenovie Cârlugea face dese trimiteri la surse convergente operei corespondenţă, evocări ale unor contemporani etc. Cercetarea operei lui Blaga a găsit în Zenovie Cârlugea un spirit entuziast, netemător de dificultăţi. Monografia impune prin bogăţia informaţiei, disocierile subtile şi consecvenţa demonstraţiei.

Este drept că uneori, în încercarea de a fi cât mai convingător, Zenovie Cârlugea lasă fraza să desfăşoare volute prea largi, încărcate de concepte, sintagme, trimiteri, dar bucuria lecturii şi a descoperirii împrospătează la timp aerul unei demonstraţii care ameninţa să devină obositoare. E vorba de activitatea conturul vederii, de dramaturgie, de opera poetică, de opera filosofică, de eseistică, de roman.

Viziunea comună între educație și mediul de afaceri

Peste tot s-au făcut progrese considerabile în strânsă legătură, cu editarea unor opere uitate în manuscris, sau în periodice, cu recuperarea ochi bun pentru o viziune mai bună, sau a publicisticii de început. Dacă vibrația poetică, a lui Eminescu ne tulbură mai mult, în schimb Lucian Blaga are unicitatea unei desfășurări în jerbă, pe care nici Eminescu și nimeni din cultura noastră nu o au.

Nu știu nici aiurea să fie cineva care să creeze filozofie, poezie și teatru la ultimul nivel, cu această perfectă autonomie a fiecăruia dintre cele trei direcții de creație. Publicată în la Sibiu, cartea profesorului din Tg.

Jiu are  o construcție complexă, vizând toate sectoarele operei blagiene, care sunt văzute în funcție de sporul lor de modernitate și originalitate.

împlinirea - Traducere în franceză - exemple în română | Reverso Context

Desigur, cel mai substanțial capitol este cel destinat poeziei, unde antinomiile imaginare funcționează ca niște metafore structurante ale imaginarului poetic. Totul devine o căutare a sensurilor ultime, a înțelesurilor care marchează destinul ființei într-o onto-poetică a reflexivității, într-o epistemologie particularizantă, așa cum o discută și Wenenburger.

Blaga e un gânditor de talie europeană ce știe a pune propriile accente unei Lebenphilosofii cu gustul deschiderilor, să decidă care sunt direcțiile în care structurile imaginarului să fie apte a fi potrivite după un alt ceas biologic, mult mai aproape de esența fundamentală a vizionarismului metafizic. Blaga, în concepția lui Z. Cârlugea, redimensionează spațiul poetic românesc de până la el, adăugându-i dimensiunea pluralității stilurilor.

Pot să te sun? Viziunea mea pentru Timișoara Timișoara este un oraș al ideilor. Așa că, în elaborarea unui program electoral, e nevoie doar să ascultăm. Aceasta nu este o listă de promisiuni. Politica nu duce lipsă de promisiuni, ci de principii.

După ce exegetul încearcă o extrapolare a elementelor modernității, el va reuși să se apropie mai atent de laboratorul intim al poeziei blagiene în capitolul intitulat Clădirea de sine și freamătul intrinsec al operei, apelând dinamica vârstei viziunii sugestiile oferite de corespondența poetului către soția sa și luând apoi în calcul diferența specifică adusă de fiecare volum în parte, între datul moștenit și cel creator adăugându-se, de la volum la volum, noi volute ideatice și noi forme de expresivitate.

Referențialitatea filosofică este cea care asigură principiul lăuntric coerent și ordonator, cea care asigură acel «modus cogitandi» prin care lumina devine o metaforă atotcuprinzătoare, capabilă să genereze un sistem polivalent de funcții, care se și pot identifica pe parcurs în ontologic, cosmologic, gnoseologic și erotic, fiecare funcție reușind să-și polarizeze și să germineze un număr infinit de situații dinamica vârstei viziunii prin care forul interior al ființei se poate rostui cât mai plenar.

Sunt avute în vedere metaforele structurante ca «satul arhaic» și «satul-idee», sufletul și trupul, crugul albastru și valul aherontic, pământul-stea și steaua-destin,  pulsiuni combinatorii de imagini ascensionale și ale coborârii, după cum marea trecere a ființei se află mai aproape sau mai departe de policoercitivi.

Poetica tăcerii se subsumează aceleeași forme de destin imanent, prin care poezia devine logos, simplu discurs metaforizant, așa cum o spune poetul undeva. Astfel, asistăm în dinamica vârstei viziunii la invocarea a numeroase puncte de vedre filosofice, așa cum rezultă ele din examinarea operei unor gânditori precum Ștefan Lupașcu, Mircea Florian, D.

Rădulescu, Constantin Rădulescu-Motru, Anton Dumitriu, Marin Ștefănescu, Camil Petrescu, precum ca apoi imaginarul antinomic conceptual să fie examinat în supliment vizual cu trilogiile blagiene, cu cadența liminară a ideilor lor.

Romanul autobiografic «Luntrea lui Caron» explicitează multe din aceste contradicții ale unei lumi revolute, pe care poetul o condamnă, și de care se disociază, cartea lui Z. Cârlugea fiind o etapă absolut necesară și utilă.

dinamica vârstei viziunii cabinetul oftalmolog pediatru

În limpezimea procesului creator și al structurilor de adâncime la care apelează creația blagiană este o valorizare echilibrată, ferită de excese de orice fel, dar variind în același timp o mare parte pentru subiectul abordat. Tipo Moldova, Iaşi,p. Profesorul Zenovia Cârlugea a publicat două cărţi de analiză a liricii balgiene dintre care a doua sintetizează teza sa de dinamica vârstei viziunii : Poezia lui Lucian Blaga şi Lucian Blaga.

Dinamica antinomiilor imaginare ; apoi: una dedicată muzelor poetului-filosof Domniţa Gherghinescu-Vania, Coca Rădulescu, Eugenia Mureşanu şi Elena Daniello : Lucian Blaga — solstiţiul sânzienelor ; una de interviuri cu personalităţi care l-au cunoscut pe autorul spaţiului mioritic: Lucian Blaga — între amintire şi actualitate ; una de comentarii la exegeza balgiană:  Lucian Blaga — sfârşit de secol, început de mileniuBlaga — Goethe, afinităţi elective şi acum reeditează şi completează cercetarea Lucian Blaga.

Dinamica antinomiilor imaginare — ediţia  a II-a Ed. Tipo Moldova, Iaşi, — colecţia «Opera omnia — publicistică şi eseu contemporan». Dacă în cărţile anterioare, autorul cerceta viziune pe minut un aspect al operei sau vieţii lui Lucian Blaga, recenta carte analizează integral opera titanului din Lancrăm poezie, dinamica vârstei viziunii, dramaturgie şi filosofie.

Mai multe despre acest subiect