Convulsii epileptice și vedere, Ce este Sindromul Dravet

convulsii epileptice și vedere

Prognosticul epilepsiilor Epilepsia este o boală cerebrală cronică, plurietiologică, caracterizată prin prezența unor crize epileptice recurente și heterogene din punct de vedere clinic, crize care se produc de obicei spontan.

Astfel se încearcă explicarea aspectului imprevizibil și paroxistic pe care îl îmbracă criza epileptică. Epilepsia este o entitate extrem de complexă care cuprinde peste 40 de sindroame, fiecare cu anumite particularități biochimice, anatomice și fiziologice care determină apariția crizelor recurente.

Crizele epileptice manifeste din punct de vedere clinic se produc din cauza unor descărcări paroxistice, excesive și hipersincrone ce au loc la nivelul unui grup de neuroni cerebrali. Aceste descărcări au și un corespondent electric, putând fi detectate cu ajutorul electroencefalogramei EEG. Crizele pot fi: fie localizate la un anumit focar neuronal fie se pot propaga către alte arii ale creierului cuprinzând toată scoarța cerebrală și devenind generalizate.

GREŞELI DE DIAGNOSTIC ŞI TERAPIE ÎN EPILEPTOLOGIA COPILULUI

În momentul în care dimensiunea ariei de descărcare neuronală este suficient de mare, apar crizele manifeste clinic, vizibile de către examinator și martorii oculari.

Dacă aria de descărcare are dimensiuni reduse, crizele pot avea doar corespondent electroencefalografic, neavând manifestări clinice evidente.

Preventie Epilepsia Epilepsia este o boală cronică a creierului care afectează aproximativ 65 de milioane de oameni în întreaga lume, conform cercetătorilor.

În funcție de localizarea focarului epileptic la nivelul scoarței cerebrale, criza va conține diverse manifestări, expresie a funcției grupului neuronal care produce descărcările aberante. Prin urmare crizele pot fi de convulsii epileptice și vedere motor, senzitiv, senzorial, vegetativ sau psihic, acestea fiind acompaniate sau nu de modificări ale stării de conștiență. În momentul în care pragul de excitație al membranei neuronale se reduce, apare descărcarea paroxistică a neuronilor, descărcare ce depășește pragul mecanismelor intrinseci stabilizatoare ale membranei neuronale, care au rol în prevenirea excitației.

Criza epileptică semnifică alterarea paroxistică a funcției neurologice cauzată de o descărcare electrică anormală a neuronilor cerebrali.

Epilepsia și criza epileptică la adult

Termenul de criză epileptică este folosit cu un sens mai larg, fiind utilizat în principal pentru diferențierea unei crize cauzate de o descărcare neuronală anormală de un fenomen paroxistic non-epileptic precum sincopa sau convulsiile febrile. Apariția unei crize epileptice la un pacient nu pune diagnosticul de epilepsie, întrucât epilepsia este o boală cronică, caracterizată apariția mai multor crize epileptice spontane și recurente. Epilepsia nu este o boală în sine ci expresia unei disfuncții cerebrale.

convulsii epileptice și vedere normalizează vederea

Crizele produse de factori reversibili precum febra, hipoglicemiatraumatismele cranio-cerebrale nu semnifică existența epilepsiei, întrucât sunt de obicei singulare și se convulsii epileptice și vedere spontan, intrând în categoria crizelor epileptice secundare. Convulsii epileptice și vedere epileptic este un grup de caracteristici clinice fiind caracterizat prin: tipul crizei, vârsta de debut, aspectele electroencefalografice, factorii precipitanți ai crizelor, antecedentele heredocolaterale, evoluția în timp a bolii, prognosticul și răspunsul la medicamentele antiepileptice.

Incidența medie a epilepsiei este convulsii epileptice și vedere 48,7 la Epilepsia este mai frecventă la băieți, fiind mai frecvente crizele epileptice parțiale decât cele generalizate.

  • Un sistem de avertisment, util suferinzilor de epilepsie | Societate | DW |
  • Epilepsia și criza epileptică la adult | Arcadia Spitale si Centre Medicale
  • Epilepsie: tot ce trebuie sa stii, de la cauze si simptome la tratament | Glosar medical | MedLife
  • GREŞELI DE DIAGNOSTIC ŞI TERAPIE ÎN EPILEPTOLOGIA COPILULUI - SNPCAR
  • Desitin: Ce este Sindromul Dravet?
  • Epilepsia la copii si adolescenti
  • Cefalee cu pierderea vederii

La vârsta copilăriei, epilepsia este a doua suferință neurologică după cefalee. Etiologia epilepsiei la copii și adolescenți Epilepsia este determinată de o interacțiune între factorii genetici și factorii dobândiți leziuni cerebrale microscopice sau macroscopice, malformații congenitale, infecții, tumori, boli vasculare, traumatisme, intoxicații sau boli degenerative.

Un sistem de avertisment, util suferinzilor de epilepsie

Dacă predomină factorii genetici epilepsia este idiopatică, iar dacă predomină factorii dobândiți epilepsia este simptomatică. Este foarte important ca, în momentul diagnosticului epilepsiei să se ia în calcul cauzele posibile în raport cu vârsta de debut a crizelor, prin urmare: În perioada prenatală Principalele cauze care ar putea duce la apariția epilepsiei sunt: malformațiile cerebrale, date cel mai frecvent de tulburările de migrare neuronală, disgeneziile cerebrale, sindroamele neurocutanate scleroză tuberoasă, neurofibromatoză și angiomatoza leptomeningeală caracteristică sindromului Sturge Weber precum și malformațiile: schizencefalialisencefaliapahigiria, microgiria, agenezia de corp calos și chistele arahnoidiene.

În cazul în care leziunile provocate de factorii cauzatori sunt discrete, crizele apar mai târziu și au în general un caracter parțial.

Epilepsia reprezinta o afectiune neurologica, cronica, caracterizata de prezenta a cel putin 2 crize epileptice, aparute  la un interval de minim 24 ore intre ele. Care sunt cauzele?

În perioada postnatală infecțiile acute precum encefalitele și meningoencefalitele cu streptococ hemolitic și streptococ pneumoniae sau cronice cu TBC sau neurosifilis.

Aceste infecții determină un risc mic de epilepsie, însă acest risc crește în cazul în care crizele apar în perioada acută a infecției. Crizele pot fi imediate survenind în primele secunde sau minute de la traumatism, precoce survenind în primele săptămâni post traumatism sau tardive survenind după luni, ani, chiar 10 ani de la traumatism. Această evoluție în timp depinde de perioada necesară formării leziunilor epileptogene.

Crizele precoce sunt de obicei izolate, se remit spontan, însă pot fi un predictor al unei posibile viitoare epilepsii posttraumatice tardive.

Riscul dezvoltării unei epilepsii după un traumatism cranian depinde de anumiți factori precum vârsta, forța loviturii, tipul leziunii, localizarea și durata modificării conștienței. Prin urmare riscul de dezvoltare a unei epilepsii posttraumatice tardive crește în cazul fracturilor craniene înfundate cu dilacerarea substanței cenușii, în cazul hematoamelor intracraniene și a amneziei post-traumatice care depășește 24 de ore.

Teoretic, lezarea oricărei zone a creierului poate determina convulsii însă potențialul epileptogen al unei leziuni este cu atât mai mare cu cât aceasta se apropie de ariile cerebrale implicate în motilitate.

convulsii epileptice și vedere lac care poate îmbunătăți vederea

Anterior traumatismului poate exista și o predispoziție genetică spre convulsii astfel încât, prin adăugarea factorului de mediu constituit de leziunea cerebrală se poate dezvolta în acea zonă un focar epileptic. În practică există însă, din păcate o tendință generală de a atribui epilepsia unui traumatism cranio-cerebral din antecedente însă, trebuie ținut cont de faptul că epilepsia post traumatică apare într-un număr foarte mic de cazuri și trebuie eliminate toate celelalte cauze posibile ale convulsiilor.

Mai frecvent generează epilepsie tumorile cerebrale supratentoriale mai apropiate de cortex situate predominant în lobul frontal și temporal. Pot apărea crize și în momentul în care se suprimă brusc anumite substanțe medicamentoase administrate cronic, cum sunt barbituricele și sedativele. Factorii genetici Predispoziția către epilepsie este dată de pragul epileptogen și anume de pragul de excitație de la ameteala si tulburari de vedere neuronii încep să se descarce anormal și cu o frecvență foarte crescută.

convulsii epileptice și vedere viziunea 3 este posibil să naști

În populația sănătoasă, pragul epileptogen este suficient de crescut astfel încât stimulii obișnuiți să nu provoace descărcări neuronale haotice. La un epileptic însă, pragul epileptogen este scăzut sau foarte scăzut, astfel încât stimuli minori precum ingestia unor cantități mici de alcool sau privitul la televizor pot determina o criză epileptică.

Pragul epileptogen este o caracteristică familială, cu mod variabil de transmitere.

Epilepsia la copil – cauze, diagnostic, tratament

Expresivitatea clinică a acestora este dependentă de vârstă. Există un alt grup de epilepsii care au ereditate mendeliană monogenică cu transmitere autozomal recesivă, acesta fiind grupul epilepsiilor mioclonice progresive.

convulsii epileptice și vedere viziune cu astigmatism și viziune normală

Ereditatea multifactorială este aceea în care intervin mai multe gene diferite, care, pentru a se exprima fenotipic au nevoie de intervenția factorilor de mediu. Prin urmare, în cauzl unei leziuni cerebrale similare, numai o parte din cei afectați devin epileptici, aceștia având o predispoziție convulsivantă ereditară.

Fiziopatologie Mecanismul de bază al epileptogenezei este existența unei populații neuronale hiperexcitabile și hipersincrone care apare constituțional sau dobândit, întrucât bazele fundamentale ale epileptogenezei sunt hiperexcitabilitatea și hipersincronia.

Descărcările epileptice apar ca rezultat al unei depolarizări neuronale excesive și prelungite care generează potențiale de acțiune. Factorii epileptogeni cunoscuți până la ora actuală sunt: Proprietățile intrinseci ale membranelor neuronale care au pe suprafața lor canale de sodiu, potasiu și calciu, a căror distribuție membranară este supusă variațiilor fiziologice și patologice ale mediului intern. Proprietățile membranare sunt responsabile pentru pragul de excitabilitate al neuronilor.

convulsii epileptice și vedere când vederea este minus 4

Transmisia sinaptică este formată din sisteme excitatoare care folosesc acidul glutamic ca neurotransmițător și sisteme inhibitorii care folosesc GABA acid gama amino butiric ca neurotransmițător. Procesul epileptic este datorat ruperii echilibrului între sistemele excitatorii și inhibitorii fie prin diminuarea inhibiției GABA-ergice, fie prin întărirea transmisiei excitatorii glutamat-ergice. În cazul epilepsiilor lezionale mai mulți factori intră în calcul: scăderea pragului de excitabilitate datorată remanierii histologice și funcționale creată prin redistribuția canalelor ionice, repartiția anormală a unor canale ionice și a arhitecturii lor și crearea unor noi sinapse și circuite neuronale.

La epileptogeneza primară se poate asocia epileptogeneza secundară, consecință a crizelor și leziunilor determinate de fenomene biochimice excitotoxice moartea unor neuroni, crearea unor noi sinapse și noi circuite recurente.

convulsii epileptice și vedere pregătirea ochilor pentru astegmatism hiperopie

Se va modifica astfel relația neuron-nevroglie declanșându-se fenomenul de potențializare de lungă durată care va determina creșterea eliberării de aminoacizi excitatori. Crizele epileptice la copii și adolescenți - Clasificare Există două mari categorii de crize: parțiale și generalizate. În crizele generalizate descărcarea neuronală paroxistică implică simultan cortexul ambelor emisfere cerebrale.

Mai multe despre acest subiect